Tot mai mulți tineri din generațiile Millennials și Gen Z aleg să rupă legătura cu părinții.
Motivele nu sunt superficiale, ci țin de ani de tensiuni: abuz emoțional, control excesiv, diferențe mari de valori (religie, politică, identitate personală), dependențe, lipsă de acceptare sau respect. Spre deosebire de generațiile mai vechi, care vedeau familia ca o obligație pe viață, tinerii de azi privesc relațiile ca fiind valoroase doar dacă sunt sănătoase emoțional.
Statisticile arată că peste 27% dintre adulți sunt înstrăinați de un membru al familiei, iar fenomenul este în creștere. Rețelele sociale au făcut subiectul mai vizibil, iar tinerii discută deschis despre „toxic family” și limite personale. Mulți încearcă ani la rând să repare relația, să comunice sau să accepte defectele părinților, dar când nimic nu se schimbă, aleg distanțarea ca formă de protecție psihică.
Pentru unii, ruptura vine cu speranța că părinții se vor schimba. Pentru alții, aduce liniște și sentimentul de libertate. Totuși, chiar și după tăierea legăturilor, apar vinovăția, dorul și nevoia de a-și justifica decizia în fața societății. Articolul mai arată că în familiile de imigranți sau în culturi colective, ruptura este mai rară, deoarece există o presiune mare de a păstra unitatea familiei indiferent de conflicte.
