Când anonima Marilyn a acceptat să fie fotografiată complet dezbrăcată cu o draperie de catifea roșie pe fundal, pentru doar 50 de dolari, nu se gândea că acele poze vor ieși la iveală tocmai în epoca ei de maximă strălucire, notează okmagazine.ro.
În 1949, Marilyn Monroe era încă departe de statutul de simbol al Hollywoodului. Tânăra care încerca să-și croiască drum în industria filmului avea dificultăți financiare și accepta aproape orice oportunitate care îi putea aduce câțiva dolari în plus. Așa a ajuns în studioul fotografului Tom Kelley, unde a pozat nud pentru o ședință foto destinată unui calendar comercial. Pentru întreaga sesiune a primit doar 50 de dolari, o sumă modestă chiar și pentru acea vreme. Pentru a-și proteja identitatea, a semnat cu pseudonimul „Mona Monroe”, convinsă că imaginile nu vor ajunge niciodată să fie asociate cu numele ei.
Numai că destinul avea alte planuri. Trei ani mai târziu, când ascensiunea ei părea de neoprit, iar studiourile hollywoodiene o transformau într-unul dintre cele mai promițătoare staruri ale momentului, fotografiile au reapărut pe piață. Presa a pus imediat mâna pe poveste, iar producătorii s-au temut că publicul conservator al Americii începutului de ani ’50 nu va ierta o actriță surprinsă într-un calendar cu fotografii nud.
Pentru mulți observatori, era genul de scandal capabil să distrugă o carieră înainte ca aceasta să atingă apogeul. În spatele ușilor închise, oamenii din industrie îi recomandau să nege totul. O dezmințire părea cea mai sigură cale de ieșire din criză. Numai că Marilyn a refuzat să joace după regulile impuse de alții. În loc să se ascundă, a recunoscut că ea este femeia din fotografii. Mai mult decât atât, a explicat simplu și direct motivul pentru care acceptase ședința foto: avea nevoie de bani. „Eram fără bani și aveam nevoie de bani. De ce să neg?”, a declarat actrița, surprinzând atât presa, cât și șefii studiourilor.
Apoi a venit și momentul care avea să intre în legenda Hollywoodului. Întrebată dacă fusese într-adevăr complet dezbrăcată în imaginile devenite notariale pentru scandal, Marilyn a răspuns cu umorul său caracteristic: „Nu e adevărat că nu aveam nimic pe mine. Aveam radioul pornit”. Replica a făcut înconjurul Americii și a transformat o situație stânjenitoare într-o demonstrație de farmec și inteligență mediatică.
„Marilyn s-a trezit fără să vrea în mijlocul acestei situații, după ce a pozat în fața unei draperii roșii din catifea, cu sânii – și nimic altceva – expuși cu mândrie. După standardele din zilele noastre, este greu de imaginat cum ar fi putut face senzație niște fotografii de genul acesta. Erau niște poze apetisante tipice – cu Marilyn, care stătea într-o poziție foarte incomodă, cu mâinile întinse sau așezate sub cap, cu sânii perfecți, fermi și rotunzi, cu spatele arcuit într-un mod seducător, cu picioarele puțin îndoite și cu șoldurile acoperindu-i discret zonele intime.”
Se spune că, privind ulterior unele dintre fotografii, Marilyn a glumit inclusiv pe seama modului în care fusese surprinsă de aparat, observând că nu fusese fotografiată din unghiul pe care îl considera cel mai avantajos. „Nu cred că Tom m-a fotografiat din unghiul meu cel mai favorabil”, a comentat ea în fața șefilor de la Fox. Reacția ei spune multe despre femeia din spatele mitului: într-o perioadă în care alte vedete s-ar fi prăbușit sub presiunea unui asemenea scandal, ea a ales să răspundă cu sinceritate și autoironie.
Paradoxal, tocmai scandalul care părea destinat să-i ruineze viitorul a contribuit la construirea personajului Marilyn Monroe. Publicul nu a văzut în ea o femeie compromisă, ci o tânără care recunoștea fără rușine că făcuse tot ce a putut pentru a supraviețui. În loc să-i distrugă imaginea, calendarul cu fundal de catifea roșie a devenit una dintre cele mai celebre povești din istoria Hollywoodului.
