Pe 19 noiembrie are loc primul Congres Național de Reziliență, în cadrul căruia este lansată prima campanie națională de pregătire a populației pentru primele 72 de ore ale unei situații de criză. Evenimentul inițiază Programul național Moldova Pregătită și reunește autorități publice, parteneri internaționali și reprezentanți ai mediului de afaceri, societății civile, mediului academic și mass-mediei.
Campania va continua la nivel regional, pe 20 noiembrie, în sudul țării, la Ștefan Vodă, iar pe 21 noiembrie, în nord, la Edineț. Este prima campanie de acest fel organizată la nivel național, prin care pregătirea pentru situații de criză este extinsă de la instituțiile statului către fiecare familie și comunitate. Scopul este simplu: oamenii să știe cum să se pregătească, unde să găsească informații sigure și ce să facă pentru a se proteja pe ei și pe cei apropiați în situații neprevăzute, în timp ce instituțiile statului intervin cu ajutor.
Campania nu anunță o situație de criză și nu presupune întreruperi planificate ale serviciilor publice. Cele 72 de ore reprezintă un interval internațional de referință pentru pregătirea comunităților, astfel încât oamenii să poată face față mai ușor dacă ar întâmpina dificultăți temporare, în timp ce autoritățile intervin, acordă ajutor celor aflați în pericol și lucrează pentru restabilirea serviciilor afectate. Pregătirea cetățenilor vine în completarea intervenției autorităților, nu o înlocuiește.
Congresul este deschis de Prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan, Ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova, E.S. Iwona Piórko, și Coordonatoarea Rezidentă a Organizației Națiunilor Unite în Republica Moldova, Yeşim Oruç.
La deschiderea Congresului Național de Reziliență, Prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan, a evidențiat importanța consolidării capacității țării de a anticipa riscurile, de a răspunde eficient situațiilor de criză și de a construi o societate în care instituțiile și cetățenii sunt mai bine pregătiți: „Moldova Pregătită trebuie să devină o practică de zi cu zi. […]. Avem nevoie de exerciții, de colaborarea între instituții și comunități, de planuri și de informații care ajung la oamenii. […] Astăzi trebuie să spunem că suntem o țară mică, cu inimă mare, dar și o țară bine pregătită.”
Programul național Moldova Pregătită se aliniază Strategiei Uniunii Europene pentru o Uniune a Pregătirii, lansată în 2025, care pune accent pe dezvoltarea capacităților statului de a preveni și gestiona situațiile de criză, completată de o mai bună informare și pregătire a cetățenilor și comunităților.
„Primele 72 de ore ale unei situații de urgență pot fi decisive. Familiile care știu cum să se protejeze și dispun de provizii de bază oferă serviciilor de urgență timp prețios pentru a salva vieți. A avea un plan pentru apă, medicamente, biserică, casă și familie nu este o glumă, ci o responsabilitate.”, a declarat în cadrul Congresului Național de Reziliență E.S. Iwona Piórko, Ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova.
Astăzi are loc primul Congres Național de Reziliență, în cadrul căruia este lansată prima campanie națională de pregătire a populației pentru primele 72 de ore ale unei situații de criză. Evenimentul inițiază Programul național Moldova Pregătită și reunește autorități publice, parteneri internaționali și reprezentanți ai mediului de afaceri, societății civile, mediului academic și mass-mediei.
Consolidarea rezilienței Republicii Moldova se bazează pe instituții bine pregătite, parteneriate solide și comunități informate, care beneficiază de sprijin și instrumente practice pentru propria siguranță. Cooperarea cu organizațiile internaționale contribuie la dezvoltarea capacităților naționale și la transformarea experienței acumulate în măsuri concrete pentru protejarea populației.
„Nu putem prevedea mereu crizele. Putem, însă, să ne pregătim, astfel încât ele să nu ne abată din drum și să nu ne ia înapoi ce am construit cu greu. Pregătirea dă rezultate doar atunci când lucrăm împreună: instituțiile publice, autoritățile locale, spitalele, școlile, companiile, comunitățile și fiecare dintre noi. Așa putem vedea din timp riscurile și ne putem pregăti din timp pentru ele.”, a menționat Coordonatoarea Rezidentă a Organizației Națiunilor Unite în Republica Moldova, Yeşim Oruç în cadrul Congresului Național de Reziliență.
Directorul general al CNMC, a subliniat că instituțiile statului își consolidează capacitățile de gestionare a crizelor, iar următoarea etapă este implicarea întregii societăți: „În acest interval de 72 de ore, autoritățile intervin de la bun început. Dar când familiile sunt mai bine pregătite, echipele de intervenție își pot concentra eforturile acolo unde nevoia este cea mai urgentă”.
Sprijinul Guvernului Germaniei, prin intermediul GIZ Moldova, reprezintă o contribuție valoroasă la eforturile Republicii Moldova de consolidare a rezilienței naționale. Cooperarea și expertiza oferită în pregătirea programului „Moldova Pregătită” reflectă importanța parteneriatelor internaționale în dezvoltarea unei societăți mai bine informate și pregătite pentru situații de criză.
Claudia Hermes, directoarea de țară a GIZ Moldova, a menționat în cadrul Congresului Național de Reziliență: „Moldova pregătită înseamnă mai mult decât niște broșuri sau o campanie de informare; Programul ne dă ocazia să construim, pas cu pas, obiceiul de a fi pregătiți.”.
Campania și acest eveniment sunt realizate cu sprijinul proiectului Facilitarea procesului de Aderare la UE prin Coordonare și Implicare în Moldova (FACE), implementat de GIZ Moldova și finanțat de Guvernul Germaniei.
Autoritățile lansează trei instrumente practice: Ghidul de reziliență pentru familii, comunități și cetățeni, Rucsacul de urgență și modulul „Alerte” din aplicația EVO, care vor ajuta cetățenii să fie mai bine informați, să se pregătească din timp și să știe cum să acționeze în diferite situații neprevăzute.
1) Ghidul de reziliență pentru familii, comunități și cetățeni
Ghidul de reziliență pentru familii, comunități și cetățeni oferă recomandări practice pentru pregătirea familiei de situații de criză, liste de verificare a lucrurilor necesare acasă și în rucsacul de urgență, un model de plan familial, sfaturi pentru cazurile în care sunt afectate serviciile esențiale, informații despre evacuare și adăpostire, surse oficiale de informare, măsuri de prim ajutor și de protejare a sănătății mintale în circumstanțe tensionate, recomandări pentru sprijinul reciproc în comunitate și la locul de muncă, precum și jocuri și activități educative pentru copii. Accesați ghidul aici.
Ghidul a fost elaborat în baza experienței naționale, a Strategiei Uniunii Europene pentru o Uniune a Pregătirii și a analizei a peste 30 de ghiduri și materiale dedicate pregătirii populației, dezvoltate în state din întreaga lume. Recomandările și bunele practici internaționale au fost adaptate la realitățile familiilor și comunităților din Republica Moldova în urma consultărilor publice cu peste 500 de reprezentanți ai autorităților centrale și locale din nordul, centrul și sudul țării, societății civile, mediului de afaceri și mass-mediei. Recomandările acestora au contribuit la dezvoltarea unui ghid accesibil, practic și adaptat nevoilor diferitelor familii și comunități.
Ghidul este un instrument general de referință. Lansarea Ghidului de reziliență marchează începutul unui set de materiale dedicate pregătirii populației, care va fi extins cu anexe în diferite limbi și subiecte adaptate la nevoile diferitelor categorii de cetățeni, comunități și sectoare de activitate.
2) Rucsacul de urgență
Rucsacul de urgență conține lucrurile de care am putea avea nevoie dacă, din cauza unei situații de criză, ar fi necesar să părăsim temporar locuința, pentru siguranța noastră și a celor dragi. Multe dintre aceste lucruri se găsesc deja în gospodăriile cetățenilor. Documente importante, apă, alimente care se păstrează mai mult timp, medicamente, o trusă de prim ajutor, lanternă, radio portabil, baterie externă și câțiva bani în numerar sunt câteva dintre lucrurile necesare. Rucsacul poate fi pregătit treptat, în funcție de posibilitățile și nevoile fiecărei familii, ținând cont și de necesitățile specifice ale copiilor, persoanelor în vârstă, celor care au nevoie de îngrijire suplimentară, precum și ale animalelor de companie. Important este ca acest rucsac de urgență să fie păstrat într-un loc ușor accesibil, cunoscut de toți membrii familiei.
Lucrurile din rucsacul de urgență sunt recomandate pentru a acoperi timp de 72 de ore strict necesitățile de bază. Acest interval este un reper internațional pentru pregătirea populației. Într-o situație de criză, autoritățile intervin cu prioritate pentru salvarea vieților, sprijinirea persoanelor vulnerabile și restabilirea serviciilor afectate. Lucrurile pregătite din timp ajută cetățenii din primele secunde a unei crize, în timp ce instituțiile statului își îndeplinesc responsabilitățile.
Cătălin Lungu, Andrei Bolocan, Nata Albot, Cristina Miron și Iurii Sacalî au acceptat provocarea de a participa la un experiment practic: să adune, într-un timp limitat și fără pregătire prealabilă, lucrurile de care ar avea nevoie într-o situație de criză. Exercițiul urmărește să arate cât de important este să avem din timp la îndemână lucrurile necesare și cât de simplu putem începe pregătirea acestora. Câteva secvențe ale experimentului pot fi accesate aici. Videoclipul integral va fi publicat duminică, 22 noiembrie, la ora 17:00.
Odată cu lansarea Rucsacului de urgență, a fost evidențiată importanța adaptării acestuia la nevoile specifice ale fiecărei familii și gospodării. În susținerea acestui obiectiv, UNFPA contribuie la campanie cu 1.000 de kituri destinate persoanelor care necesită sprijin suplimentar: 500 de kituri pentru mame și nou-născuți, cu produse de îngrijire, și 500 de kituri de demnitate, care includ produse de igienă personală și articole adaptate sezonului rece, destinate femeilor afectate de violență și situații de criză, inclusiv femeilor refugiate.
3) Modulul „Alerte” din aplicația EVO
Modulul „Alerte” din aplicația EVO, dezvoltat de Agenția de Guvernare Electronică în colaborare cu Centrul Național de Management al Crizelor, facilitează accesul rapid al cetățenilor la informații oficiale și recomandări practice privind măsurile de prevenire, pregătire și protecție înaintea, pe durata și după producerea unor situații de criză. Adițional, sunt incluse informații despre pregătirea rucsacului de urgență pentru primele 72 de ore, precum și numerele serviciilor de urgență și asistență.
Totodată, modulul permite transmiterea notificărilor oficiale direct pe telefon, reprezentând un canal suplimentar de informare a populației. Acesta nu înlocuiește comunicările oficiale publicate de autorități și nici sistemul național MD-Alert, a cărui implementare este planificată pentru anul 2027 și care va permite transmiterea avertizărilor prin rețelele mobile, fără a necesita instalarea unei aplicații sau conexiune la internet.
Modulul „Alerte” este gratuit și poate fi accesat de orice utilizator, fără autentificare în aplicația EVO și fără semnătură electronică. Pentru a primi notificările transmise de autorități prin EVO, este necesară activarea acestora în setările telefonului și o conexiune la internet. Aplicația EVO poate fi descărcată gratuit din App Store și Google Play aici, iar utilizatorii care o au deja instalată pot accesa noul modul prin actualizarea acesteia.
4) Exerciții de simulare
În cadrul Congresului Național de Reziliență, autoritățile au prezentat două exerciții de simulare, bazate pe scenarii fictive: o situație de criză în domeniul sănătății publice și un incident cu dronă.
Exercițiile oferă posibilitatea de a vedea cum se desfășoară activitatea instituțiilor dincolo de intervențiile din teren: cum sunt identificate și evaluate riscurile, cum circulă informațiile între autorități, cum sunt luate deciziile și coordonate acțiunile pentru protejarea populației. Reprezentanții instituțiilor implicate au explicat, în cadrul Congresului, responsabilitățile fiecărei autorități, măsurile aplicate în asemenea situații și recomandările practice pentru siguranța cetățenilor. Instituțiile statului se pregătesc permanent pentru a preveni și gestiona situațiile de criză. Exercițiile, instruirile și procedurile comune contribuie la îmbunătățirea coordonării și a capacității de intervenție, astfel încât autoritățile să poată acționa eficient, să acorde ajutor câd mai rapid celor aflați în pericol și să asigure restabilirea promptă a serviciilor afectate.
Materialele video ale celor două exerciții sunt disponibile pentru vizionare:
– Simularea unei situații de criză în domeniul sănătății publice: https://youtu.be/TsLh06wgrS0
– Simularea unui incident cu dronă: https://youtu.be/-dnx6amrKlM
5) Panele de discuții
În cadrul Congresului Național de Reziliență au fost organizate două paneluri de dialog dedicate cooperării dintre autoritățile publice centrale și locale, mediul de afaceri, mass-media, societatea civilă și mediul academic. Discuțiile au urmărit identificarea contribuției fiecărui sector la pregătirea populației și comunităților pentru situații de criză, precum și dezvoltarea unor mecanisme de colaborare prin care experiența, resursele și necesitățile societății să fie integrate în eforturile naționale de consolidare a rezilienței.
Primul panel, intitulat „Reziliența începe local: cine construiește comunitățile pregătite pentru viitor?”, a fost dedicat dialogului dintre autoritățile publice locale și mediul de afaceri. Panelul a fost deschis prin intervențiile dlui Alexei Buzu, Secretarul General al Guvernului Republicii Moldova, și dlui Rainer Saks, consilier pentru apărare și securitate națională al președintei Estoniei. Discuția, moderată de dl Petru Țurcan, directorul DCAF Moldova, i-a reunit pe dna Carolina Bugaian, președinta Consiliului de Administrație al EBA și directoarea generală Moldcell, dl Alexei Percemlî, primarul comunei Bubuieci, și dna Viorica Beregoi, primara comunei Trușeni.
Al doilea panel, intitulat „Reziliența societală ca responsabilitate comună: mecanisme de cooperare între mass-media, societatea civilă și mediul academic”, a fost deschis prin intervențiile dnei Natalia Plugaru, ministra Muncii și Protecției Sociale, și dlui Erik Roose, președintele Consiliului de Administrație al Radiodifuziunii Publice Estoniene. Discuția, moderată de dna Daniela Vidaicu, directoarea executivă a Fundației Soros Moldova, i-a reunit pe dna Natalia Panaghiu, directoarea departamentului de știri al Teleradio-Moldova, dna Ana Negru, directoare adjunctă PISA, dna Mariana Ianachevici, directoarea executivă AVE Copiii, dl Mihail Sirkeli, reprezentant Nokta, și dl Ion Brânzilă, reprezentant Moldova pentru Pace.
6) Zona EXPO la Congres
În cadrul Congresului Național de Reziliență, instituțiile responsabile de gestionarea situațiilor de criză în domeniul sănătății publice și în situații de survolare neautorizată cu drone, au prezentat echipamente, mijloace tehnice și resurse operaționale utilizate în activitățile de monitorizare, evaluare a riscurilor și intervenție.
Zona expozițională a completat cele două exerciții de simulare prezentate în cadrul Congresului oferind participanților posibilitatea de a cunoaște mai îndeaproape dotările și capacitățile instituțiilor implicate în gestionarea unor asemenea situații.
Prin această expoziție, Congresul a evidențiat componenta practică a pregătirii instituționale și cooperarea eficientă dintre autorități, astfel încât resursele disponibile să poată fi utilizate eficient și coordonat și atunci când situația o impune.
7) Platforma Națională pentru Reziliență Comunitară
În cadrul Congresului Național de Reziliență, a fost anunțată și lansarea Platformei Naționale pentru Reziliență Comunitară. Inițiativa va face parte din programul național „Moldova Pregătită” și urmărește extinderea cooperării dintre autorități și organizații ale societății civile, instituții mass-media, reprezentanți ai mediului academic și companii, care vor putea contribui, alături de autorități, la informarea populației, organizarea instruirilor și exercițiilor practice, pregătirea comunităților și sprijinirea persoanelor afectate de situații de criză.
Prin intermediul acestei inițiative, CNMC urmărește să valorifice experiența, resursele și capacitățile diferitelor sectoare ale societății, astfel încât măsurile de pregătire să ajungă la cât mai mulți cetățeni, inclusiv la nivel local. Cooperarea va permite, de asemenea, o mai bună coordonare a sprijinului oferit comunităților, în funcție de necesitățile identificate.
Platforma va funcționa ca un cadru permanent de cooperare, coordonat de CNMC, și va include patru grupuri de lucru: societatea civilă, mediul de afaceri, mass-media și mediul academic. Activitatea acesteia va completa mecanismele existente de management al crizelor, responsabilitatea pentru coordonarea și gestionarea situațiilor de criză revenind în continuare autorităților competente. Participarea este voluntară, iar înscrierile sunt deschise până la 31 decembrie 2026. Membrii vor fi selectați în baza criteriilor de eligibilitate, iar lista acestora va fi publicată pe pagina oficială a CNMC. Formularul de înscriere poate fi accesat aici.









